Literatura romana - acasa (ePub)

Nici avangardistii cei mai radicali n-au putut ignora total traditia, desi, la modul teoretic, au pretins ca au aruncat-o la cosul de gunoi. Un Urmuz a valorificat absurdul care nu lipseste din folclor, dar nici din Caragiale. „Constructivistii” au simtit tentatia sa-l asimileze pe Brâncusi la avangarda etc. Iata însa ca postmodernistii au ajuns la „întelepciunea” ca lumea contemporana începe doar cu dânsii. Am auzit voci spunând ca Liviu Rebreanu este atât de „învechit”, încât nu mai are ce cauta în programele de învatamânt. Nu mai vorbim de Eminescu. Acesta n-ar fi decât un scriitor „istoricizat”, interesant, cel mult, prin câteva poeme cu tenta parodic-textualista, cum sustine un eminent istoric literar, care considera ca locul în „canonul literar” românesc trebuie cedat postmodernistului Mircea Cartarescu, cu detronarea „poetului national”, sintagma complet „depasita”. Captatio benevolentiae din conferinta Aurei Crhisti începe cu o astfel de provocare: „M-am întrebat nu o data, pe întinderea ultimilor ani, ce s-ar întâmpla daca, într-o buna zi, ne-am pomeni fata în fata cu Mihai (sau Mihail, cum îi spunea Nichita Stanescu) Eminescu, cu Lucian Blaga sau Nicolae Iorga, cu George Calinescu sau Liviu Rebreanu, cu Titu Maiorescu sau cu una dintre marile doamne ale literaturii române, Hortensia Papadat-Bengescu? S-ar simti acasa? Aici, printre noi, scriitorii români… Aceste întrebari ar stârni, fara îndoiala, ironiile sau comentariile sarcastice ale multor postmodernisti, textualisti, douamiisti sau post-post-modernisti, care si-au întocmit, într-o graba suspecta, precipitata, o «noua tabla de valori acceptate», fiindca notiunea de cultura e... «suspecta din punct de vedere politic!»Desigur, aceE ti mari scriitori nu s-ar mai simE i acasA , ci abandonaE i, cu patria lor cu tot, în numele alteia, obscurA , fudulA , în vulgaritatea ei, hibridA din punct de vedere nu numai cultural, aE a cum o prevedea, alarmat, Mircea Eliade în celebra lui conferinE A din 1953, Destinul culturii româneE ti. (Theodor Codreanu)