Cercul salbatic (ePub)

Romanele Aurei Christi, ample constructii epice, abordeaza, cu un curaj si maturitate rara, modelul si aria expresiva si ideatica a romanului de reflexivitate si problematica grava, umana, de la M. Proust si Th. Mann, sub tutela impresionanta, infinita si enorm expresiva a lui F.M. Dostoievski. Acelasi, Dostoievski, de data asta alaturat lui Friedrich Nietzsche, face obiectul unor ample studii eseistice, pe care Aura Christi le-a conceput si publicat in ultimii ani, abordand teme de o rara indrazneala ideatica, problematica esentiala a individului in abisalitatea sa, a Fiintei, arta complicata, prezentand inca nu putine mistere si paradoxuri psihologice ale tipologiei romanesti moderne, de la cu adevarat revolutionara A la recherche du temps perdu la Idiotul si Crima si pedeapsa.In publistica ei curenta, sustinuta, Aura Christi sprijina, polemic adeseori, cultul valorilor clasice si moderne europene si refuza improvizatiile si impostura literara care, in actualitatea post-comunista, tresare in campul literar romanesc in varii forme, de la contestarea, de plano, a marilor modele moderne lirice ale continentului si cultivarea unui mizerabilism si a brutalitatii expresiei ce se cufunda si abunda nu rareori in tonuri suburbane, sclipind triumfator in accente arogante ce vor sa instaleze un fel de triumf al tineretii protestatar-revolutionare"e; culturale si preiau, fara simt critic, intr-o afisata incultura poetica, cu o anume voluptate, simboluri si expresii france, voit pornografice, din recuzita avangardista si futurista a literaturii inceputului de secol XX. (Nicolae Breban)O mistica de halou dostoievskian domina obsedant destinele eroilor din romanul Aurei Christi, Cercul salbatic. (...) E, in felul sau, un roman al cuplurilor ce se fac si se desfac, se mentin cat si cum se mentin in virtutea unor automatisme in care iubirea este cautata, mimata, tradata, ea ramanand mereu o iluzie sau o speranta virtuala, intre viata si moarte. Se vorbeste mult despre moarte in acest roman. Existenta insasi e parcursa sub semnul acesteia. (Constantin Cublesan)Poate aici este imensul merit al Cercului... M-a supus unui exercitiu deloc facil de a formula motive pentru care merita sa traiesti. Si nu in fata unui om care uraste viata, nauc, sau e dezgustat de ceea ce i se pare a fi viata. Ci in fata acestei fete-femei, Diana, care cauta profund sensul, care iubeste florile, apa, arta. Atat de plina de viata e creatura aceasta (...), incat preaplinul acesta o consuma si o arunca in moarte. Diana arata ca nu e simplu sa traiesti la altitudinea aceea uriasa a foamei de viata, a puterii uriase de a trai. Setea ei de viata si frumusete si liniste o expune, o face fragila... Naufragiul ei e produs de apele grele si urate ale unei lumi neatente, nepasatoare pana la agresiune fizica... O lume de fiare, in care nimeni nu ofera protectie puilor. O lume hulpava, in care fluturii si puii de caprioare sunt rapusi, inghititi, ca si cand... Poate pentru asta s-au nascut... Poate Dumnezeu ii cheama la el... Sau poate nu! Poate o imensa responsabilitate ar trebui luata pe umerii mei si nu numai ai mei! Poate ca oamenii frumosi, ca Diana, au o forta nebanuita in fragilitatea lor. Poate ca nimic nu se poate face pentru adolescentii care aleg moartea... Poate nimic nu se poate face impotriva mortii... (Irina Ciobotaru) http://aurachristi.ro/